Introducere

Postul intermitent a crescut în popularitate ca metodă de reglare a greutății și de îmbunătățire a sănătății metabolice, dar impactul său se extinde mult dincolo de simpla pierdere în greutate. Această strategie dietetică implică alternarea unor perioade în care se consumă alimente cu intervale de post total sau restricție calorică severă, determinând o serie de răspunsuri fiziologice care pot influența pozitiv longevitatea și prevenția bolilor cronice. Articolul de față oferă o sinteză riguroasă a dovezilor științifice actuale privind postul intermitent, explicând mecanismele biologice, rezultatele studiilor clinice și aplicabilitatea practică în contextul nutriției și sănătății.

Context istoric și științific

Postul a fost practicat de milenii în diverse culturi pentru motive religioase și sociale, dar în ultimele decenii a devenit un subiect de interes major în nutriție și medicină. Studiile asupra restricției calorice continue au demonstrat încă din anii 1930-1970 că reducerea consumului de alimente poate prelungi durata vieții la animale și reduce riscul unor boli degenerative. Însă restricția calorică zilnică este dificil de menținut pe termen lung pentru majoritatea oamenilor, ceea ce a condus la dezvoltarea unor regimuri mai flexibile, precum postul intermitent (PI), care alternează perioade de alimentație normală cu post sau restricție calorică severă de scurtă durată, fără efectele adverse majore ale restricției continue.

Principalele tipuri de postul intermitent sunt: postul pe zile alternative (Alternate Day Fasting – ADF), în care consumul caloric este foarte redus în zilele de post, urmat de zile de alimentație liberă; dieta 5:2, cu două zile pe săptămână cu restricție calorică severă; și alimentația cu restricție a timpului (Time-Restricted Feeding – TRF), care limitează fereastra de alimentație zilnică (ex. 16 ore de post și 8 ore de alimentație).

Explicații detaliate bazate pe studii

Eficacitatea postului intermitent în pierderea în greutate a fost confirmată prin numeroase studii randomizate controlate, arătând că PI este cel puțin la fel de eficient ca dietele tradiționale cu reducere continuă a caloriilor, cu unele efecte superioare în cazul postului pe zile alternative, care a dus la o scădere suplimentară de 1.3 kg față de dietele clasice.

Pe lângă impactul asupra greutății, postul intermitent produce beneficii semnificative asupra sensibilității la insulină, reducând rezistența insulinică și riscul de diabet zaharat tip 2. De exemplu, un studiu din 2023 a arătat că postul intermitent practicat de trei ori pe săptămână reduce riscul dezvoltării diabetului prin îmbunătățirea acestei sensibilități. Mai mult, PI reduce parametrii de risc cardiovascular, inclusiv colesterolul LDL și trigliceridele, și scade inflamația sistemică, evidențiată prin reducerea proteinei C reactive.

Mecanismele biologice din spatele acestor beneficii includ inducerea stresului oxidativ moderat, care activează căi celulare de supraviețuire și reparare, inclusiv autofagia — procesul de reciclare celulară care elimină componentele celulare defecte sau deteriorate. În timpul postului, organismul comută sursa de energie de la glucoză la cetone, acizi produși din grăsimi, care au efect neuroprotector și reglează expresia genelor implicate în longevitate și sănătate celulară.

Studiile pe modele animale și umane sugerează că PI poate încetini procesele de îmbătrânire celulară și degenerarea asociată bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului și afecțiunilor neurodegenerative cum sunt boala Alzheimer și Parkinson. De exemplu, un studiu cu peste 2.000 de persoane a asociat postul intermitent pe termen lung (minimum 5 ani) cu o reducere de 49% a riscului de mortalitate.

Exemple practice și aplicabilitate

Pentru a avea rezultate optime și a asigura adherența pe termen lung, metoda TRF este adesea recomandată, deoarece este mai ușor de respectat decât posturile extinse sau zilele alternative de restricție calorică severă. Variantele uzuale includ 16:8 (16 ore post și 8 ore alimentație) și 14:10, cu indicii că un post precoce (până în jurul orelor 17-18) aduce beneficii metabolice mai mari.

Eficacitatea PI nu depinde neapărat de reducerea calorică totală, ci mai degrabă de frecvența alimentației și alternanța post-alimentație. De exemplu, consumul unei singure mese pe zi, fără reducere majoră a caloriilor, poate produce scăderi ale masei adipoase și îmbunătățiri metabolice, datorită prelungirii intervalului de post.

Este crucial ca după perioadele de post să se consume alimente bogate în nutrienți, evitând astfel riscul de malnutriție sau deficiențe. De asemenea, postul nu este recomandat persoanelor subponderale, femeilor însărcinate sau care alăptează, persoanelor cu diabet sau afecțiuni specifice fără supraveghere medicală.

În România, interesul pentru postul intermitent crește, dar este important ca acesta să fie integrat într-un model alimentar echilibrat, preferabil consultat cu un medic nutriționist, pentru a adapta protocoalele în funcție de particularitățile individului și a preveni eventuale efecte adverse.

Concluzie

Postul intermitent reprezintă o strategie nutrițională bine fundamentată științific, care combină beneficiile restricției calorice cu o mai bună aderență la regimul alimentar. Practicat corect, cu respectarea recomandărilor medicale, postul intermitent poate induce pierdere în greutate sănătoasă, îmbunătăți sensibilitatea la insulină, proteja sănătatea cardiovasculară și metabolică, și poate contribui la longevitate prin mecanisme moleculare de reparare celulară și adaptare metabolică. În contextul creșterii prevalenței obezității și a bolilor metabolice în România, această metodă oferă o alternativă viabilă și promițătoare pentru susținerea sănătății populației.

Surse

  • Caramoci A, Mitoiu B, Pop M ș.a., „Is intermittent fasting a scientifically-based dietary method?”, Journal of the Romanian Sports Medicine Society, 2016 link
  • Semnani-Azad Z, Hu F, et al. „Intermittent fasting strategies and their effects on body weight and cardiometabolic health”, The BMJ, 2025 link
  • Longo VD, Mattson MP, „Intermittent and periodic fasting, longevity and disease”, PMC, 2021 link
  • University of Granada Study, „Intermittent fasting improves blood sugar and cardiovascular health”, 2025 link
  • Healthline, „8 Health Benefits of Fasting, Backed by Science”, 2025 link
  • Harvard School of Public Health, „Intermittent fasting may be effective for weight loss and cardiometabolic health”, 2025 link
  • Mayo Clinic, „Intermittent fasting: What are the benefits?”, 2025 link
  • Nutriterra Romania, „Intermittent fasting and weight”, 2021 link